SIMULACRELE MEGALITICE ALE DIVINITATILOR PRIMITIVE PELASGE

       
 
SIMULACRELE MEGALITICE ALE DIVINITATILOR PRIMITIVE PELASGE

Un alt gen de monumente megalitice ale Daciei si care ne deschid o vasta perspectiva asupra vietii morale preistorice de la nordul Dunarii de jos, sunt simulacrele arhaice ale divinitatilor primitive, sapate de regula in stanca vie pe varfurile muntilor, ori pe culmile si pe coastele dealurilor.

Unele dintre aceste sculpturi preistorice sunt atat de rudimentare, atat de batute de vant, de lumina si de ploi, incat ne apar astazi mai mult ca niste simple columne brute, iar altele vazute mai ales din departare ne prezinta , mai mult sau mai putin, o asemanare cu figura omului.

Principele Cantemir, in “Descrierea Moldovei”, scrisa pe la anul 1716, ne-a lasat urmatoarele notite arheologice despre una din cele mai importante si mai colosale statui megalitice ale Daciei:

“Cel mai inalt multe al Moldovei”, scrie dansul, “este Ceahlaul si daca acest munte ar fi fost cunoscut poetilor vechi, el ar fi fost tot atat de celebru ca si Olimpul, Pindul sau Pelia. Din varful sau, care se ridica la o inaltime enorma in forma unui turn, curge un rausor cu apa foarte limpede…In mijlocul acestui varf se vede o statuie foarte veche, inalta de 5 stanjeni, reprezentand o femeie batrana, inconjurata, daca nu ma insel, de 20 de oi, iar din partea naturala a acestei figuri femeiesti curge un izvor nesecat de apa. Intr-adevar, este greu de a decide daca in acest monument si-a aratat cumva natura jocurile sale, ori daca este format astfel de mana cea abila a vreunui maestru. Statuia aceasta nu este infipta in nici o baza, ci ea formeaza una si aceeasi masa concreta cu restul stancii, insa de la pantece si de la spate in sus ea este libera…Probabil ca aceasta statuie a sevit odata ca idol pentru cultul pagan…De alta parte, cat de inalt este muntele acesta se poate conchide din imprejurarea ca in timpul cat cerul este senin si soarele se inclina spre apus, acest munte se poate vedea intreg si asa de curat de la orasul Acherman (Tyras, Cetatea Alba), departe de 60 de ore, ca si cand ar fi in apropiere. Iar pe dealurile din jur se vad urme de cai, de caini si de pasari, imprimate in stanci, in numar asa de mare ca si cand ar fi trecut pe acolo o oaste imensa de calareti.”

Legenedele populare romanesti spun ca acest simulacru o reprezinta pe Baba Dochia care urcandu-se I ziua de 1 martie cu oile la munte, a fost apucata de un ger foarte mare pe varful Ceahlaului, unde a inghetat cu oi cu tot, iar din gheata s-a prefacut in piatra. Dupa cum scrie Fruntescu, parte dinspre rasarit a Pionului sau Ceahlaului, si care este cea mai inalta, se numeste Panaghia sau Fecioara, iar partea dinspre apus Turnul Butului (sau Turnurile Budei sau Bughei). Cuvantul panaghia in limba greaca are intelesul de “sfanta”, si aceasta denumire ne arata ca simulacrul de pe varful Ceahlaului a avut odata un cult public. Intocmai ca si Panaghia, este de origine greceasca si denumirea de Pion, columna, stalp.

Tot despre acest munte sfant al vechimii preistorice scria pe la anul 1859 distinsul literat al Moldovei Gh. Asachi:

“Corabierul de pe Marea Neagra”, zice dansul, “vede piscul cel inalt al scestui munte de la Capul Mangaliei si pana la Cetatea Alba. Locuitorul de pe tarmul Nistrului vede soarele apunand dupa masa acestui munte, iar pastorul nomad, dupa ce si-a iernat turmele sale pe campii Bugeacului, se intoarce catre casa avand in vedere varful Pionului sau Ceahlaului, intocmai precum o corabie se orienteaza dupa lumina farului ca sa intre in port.”

Acest puternic masiv, care prin inaltimea sa domina toti muntii dimprejur, prezinta o figura destul de curioasa. El singur apare ca un idol colosal. A se vedea figurile ceramice de la Troia si idolul de la Turdas.

Aceasta statuie primitiva de pe varful cel mai inalt al muntelui Ceahlau nu este singurul monument de sculptura megalitica din tarile Daciei.

Alte simulacre argolitice despre care avem informatii sunt urmatoarele: La obarsia sau izvoarele raului Doamnei, in locul numit Valea Rea din judetul Muscelului, se mai vad si astazi niste figuri de piatra in forma de femei, iar legenda spune ca 9 babe au plecat in luna lui marte cu caprele la munte, insa din cauza frigului s-au prefacut acolo in chipuri de piatra. In pajistea de la izvorul Argesului se afla o stanca cu o figura de femeie purtand numele de “Caprareasa”, care a fost impietrita din cauza asprimii vantului. La obarsia Gilortului din jud. Gorj se afla o alta stanca ce reprezinta o “baba” impietrita din cauza gerului. Din jos de Manastirea Tismanei pe coasta estica a vaii se afla o figura arhaica sculptata in stanca pe marginea unei prapastii. Ea poarta la popor numele de “mama”. Pe teritoriul comunelor Balta si Gornovita din judetul Mehedinti au existat pana in timpurile din urma figuri sapate in stanci, ce reprezentau pe Baba Dochia si pe fiul sau, Dragomir. Comuna Gornovita e situata pe “Dealul Babelor”. In apropiere de Vama Buzaului in valea numita Urlatoare, se afla chipul de piatra al unei femei numite Baba Dochia, si de acolo izvoraste o apa foarte limpede. La comuna Caragelele, jud. Buzau, o piatra cu forma de om, si care a fost azvarlita din munte de o fata de urias. Pe muntele Serba din jud. Suceava, la locul numit Pietrele Rosii, se afla stanci si pietre ce au asemanare cu tipurile de om si de animale. In Bucovina, langa apa Humorului, o stanca poarta numele de “Dochia”, “Fecioara Muntelui”, care a fost impietrita. Pe muntii de langa Piatra Craiului de langa Zarnesti din Transilvania, o stanca cu chip de femeie. Pe teritoriul comunei Vaida-Recea din tara Fagarasului, o stanca se seamana cu chipul unei babe. Probabil este aceeasi figura despre care relateaza Kovary. Pe muntele de langa comuna Cetea din Transilvania, se ridica doua piscuri inalte, care din departare seamana a fi doi calugari, si din care unul pare a tine in mana un vas cu apa.

Intreaga catena a Carpatilor incepand din plaiurile Moldovei si pana in partile de nord-vest ale Transilvaniei, ne prezinta o multime nenumarata de columne brute, ce se inalta impozante pe varfurile maselor se stanci, si care ne infatiseaza din departare formele si atitudinea unor figuri omenesti, despre care poporul in legendele sale ne spune ca reprezinta chipurile impietrite ale unor personalitati mitice.

Pe drumul de la Trebici catre Mezerici, scrie literatul Morav Schuller, se vede un bolovan de stanca cu o forma particulara, ce pare a semana cu o femeie acoperita cu o carpa pe cap. Locuitorii de acolo numesc aceasta figura de piatra “Mama batrana” sau “Bunica de la Trebici”, iar legenda ne spune ca aceasta statuie megalitica reprezinta o matusa batrana, foarte inteleapta, cu numele de “Alruna” (divinitate pelasga Larunda, Mama Larilor. In legendele germane Alraun), care locuia in apropiere de aceasta stanca. Ea cunoscuse puterea vindecatoare a plantelor si insanatosea cu bunavointa pe toti bolnavii care I se adresau. Mai tarziu insa, ea a devenit o femeie rea si din cauza lacomiei sale pentru bani a fost impietrita pe varful aceste stanci.

Caracterul general al tuturor acestor monumente de sculptura megalitica este ca tipurile sunt taiate in stil gigantic si in forme neregulate, ca aceste simulacre au mai ales numai din departare aparenta unor figuri umane, ca peste tot, aceste imagini primitive ni se prezinta numai pe varfurile muntilor, ale dealurilor, pe coastele vailor, pe la izvoare, pe la pasuri si in apropiere de drumuri, de unde se deschide o vasta perspectiva.

 

 

material trimis pe dacia_nemuritoare@yahoogroups.com materialul a fost extras din Dacia Nemuritoare