Acasa | Materiale | Noutati | Adrese Utile | Despre

Sarmizegetusa | Articole | Materiale Tematice | Carti | Proiecte | Altele

       

Imagini 3D ale incintei sacre de la Sarmizegetusa

 
 
Despre Sarmizegetusa

Grandioasa capitală a regatului dac, construită probabil la mijlocul sec. I a. Chr., cuprindea în perimetrul său cetatea, zona sacră și așezarea civilă.
Referitor la cetatea Sarmizegetusa Regia, putem afirma că zidurile ei, ridicate în tehnica "murus Dacicus", înconjurau un mamelon aflat la 1000 de metri altitudine, respectând configurația terenului. După cucerire, romanii au reamenjat cetatea, mărindu-I suprafața, fără a respecta însă traseul zidurilor dacice sau tehnica de construcție a acestora.
La cca. 100 m est de cetate, pe două terase, se află zona sacră, la care duce un drum pavat cu lespezi de calcar, calea de acces terminându-se într-o piațetă. În acest spațiu au fost amplasate sanctuare de plan rectangular și circular, unele fiind construite din piatră de calcar, iar altele din andezit.
Așezarea civilă formată din cartierele de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici se aflau grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO".
După victoria asupra dacilor, în urma sângeroaselor războaie din anii 101-102 și 105-106, romanii au cantoinat temporar în cetate o garnizoană formată din detașamente ale Legiunii IV Flavia Felix.

 

Sanctuarele-calendare

 
În cele ce urmează voi face o prezentare a sanctuarelor de la Sarmizegetusa după ce am citit cartea "Calendarul de la Sarmizegetusa Regia" scrisă de Stefan Bobâncu, Cornel Samoilă și Emil Poenaru. Deși majoritatea concepțiilor mele se bazează pe această carte se va vedea că nu sunt de acord decât cu câteva din cele spuse în acest studiu. Oricare opinie ar fi. Adevărat, oricine face câteva calcule pe baza sanctuarelor va vedea cât de exacte și originale sunt aceste calendare. Pe lângă faptul că dacii au realizat unul din cele mai exacte calendare ale antichității acesta are o proprietate unică: anul începe cu prima zi a unei săptămâni și se termină în ultima zi a alteia.
În continuare se vor folosi următorii termeni: zi (24h), săptămâna (o grupare de 6,7,8 zile), an (un ciclu variabil de aproximativ 360 de zile), sensul de parcurgere este ales cel trigonometric (anti-orar), lespede (paralelipiped), stâlp (paralelipiped cu latura bazei tangentă la cerc mai mică decât a lespezii sau un cilindru acoperit cu teracotă), calendar solar (calendarul urmărește evoluția soarelui pe cer), anul tropic (365.242198).

SANCTUARUL MIC ROTUND
Micul sanctuar rotund este alcătuit din 114 piese dintre care 13 sunt lespezi, iar 101 sunt stâlpi. Cei 101 stâlpi sunt împărțiți de cele 13 lespezi în 13 grupări în următoarea ordine: 8 grupe de 8 stâlpi, 1 de 7 stâlpi, 3 de 8 stâlpi și una de 6 stâlpi.
Micul sanctuar rotund întruchipează un calendar solar:
- 1 stâlp = 1 zi
- 1 lespede = 1 marcaj pentru o săptămână și pentru un an
- numărătoarea poate începe de lângă oricare lespede
- un an se atinge prin 3 rotații complete + 8 săptămâni
- se marchează anul scurs pe lespedea la care s-a ajuns
- se începe noul an de la stâlpul următor
- se efectuează un ciclu de 13 ani (până se marchează toate lespezile)
- în acest interval anul dacic rămâne în urmă cu 1 zi față de anul tropic și se aplică corecția de o zi
- din cauza celor 2 săptămâni de 6 si 7 zile durata anilor fluctuează dând următoarea succesiune: 364-366-365-366-365-364-366-365-364-367
- singurul deficit al acestui sanctuar este nevoia de a ține minte săptămânile, impediment ce poate fi ușor înlăturat prin calcularea punctului unde se termină anul nou și marcarea lui.
- structura simplă a calendarului îl indică ca fiind unul civil.

SANCTUARUL MARE ROTUND
Marele sanctuar rotund este structurat pe 3 cercuri concentrice plus o absidă în interiorul lor.
Cercul exterior (A) este alcătuit din 104 lespezi lipite una de alta și care formează un cerc perfect închis. Lipit de primul, al doilea cerc (B) este format din 210 piese: 180 de stâlpi despărțiți în 30 de grupuri de câte 6. Al treilea cerc (C) la o distanță considerabilă de primele două este format din 68 de stâlpi aranjați în 4 grupuri despărțiți de lespezi în următoarea ordine: 17 stâlpi - 4 lespezi - 18 stâlpi - 3 lespezi - 16 stâlpi - 4 lespezi - 17 stâlpi - 4 lespezi. Absida conține 72 de blocuri: 68 de stâlpi împărțiți în 2 grupe despărțiți de câte 2 lespezi astfel: 13 stâlpi - 2 lespezi, 21 de stâlpi - 2 lespezi. Lespezile din cercul C și din absidă formează 2 axe perpendiculare. Pe direcția celei orizontale în afara sanctuarului se află pragul de acces, un pătrat de 4x5 lepezi.
Sanctuarul mare întruchipează de asemenea un calendar solar:
- 1 stâlp din B si C reprezintă o zi
- numărătoarea poate începe de oriunde la B si C dar puțin probabil
- un an se atinge prin două rotații ale cercului B
- concomitent se parcurge și cercul C la a cărui fiecare parcurgere se adaugă o zi la cercul B (se mută marcajul pe stâlpul dinainte) rezultând ani fluctuanți de 365-366de zile
- corecția este foarte bună pentru un ciclu de 13 ani
- 1 stâlp din absidă reprezintă un an, parcurgerea ei (21+13+13=47 ani) implicând corecția de 7 zile eșalonat sau deodată
- 1 stâlp din cercul A = 1 an, parcurgerea lui (104 ani) implicând corecția de 2 zile deodată.
Funcționarea de mai sus e născocirea mea, în continuare voi încerca să combat câteva ipoteze ale autorilor menționați:
- 1 stâlp de pe absidă = 1 săptămână din calendarul mic
- calendarul mare se corecta anual
Aceste ipoteze implică o folosire mult prea complicată prin corecții în grup de 5-6 zile pe an, o parcurgere ciudată pe sectoare a cercului C, se impune legătura dintre sanctuare care este improbabilă.
- împărțirea calendarului în 3 segmente: vara (21 de săptămâni), toamna (13 săptămâni), iarna (13 săptămâni)
Să fi ignorat dacii anotimpul reînvierii naturii și a unui nou început pentru agricultură? Zero șanse! Construcția mai complexă cu o destinație mai complexă probabil. Aceasta ar putea însemna că era un calendar religios. Folosirea ceva mai complicată decât cel mic are avantajul unei corecții mai bune pe termen mai lung, poate era folosit la anticiparea mai ușoară a anumitor evenimente probabil a sărbătorilor religioase (care după părerea mea erau însemnate pe cercul C) oricum destinația era cert diferită datorită săptămânilor.
Diferența de opinii dintre istorici, dintre mine și istorici se referă doar la modul de folosire a sanctuarelor căci algebric calculele ies minunat pe hârtie, arătându-ne originalitatea absolută a calendarului dacic și exactitatea surprinzătoare a lui.
SANCTUARELE DREPTUNGHIULARE
Unul pe terasa mai înaltă de 6x10 tamburi, pe terasa de jos unul de 5x3, unul de 5x3 și unul de 4x13+7.
Ipoteza că și acestea să fi fost folosite la măsurarea timpului nu stă în picioare în fața mea, deși ultimul ar oferi calendarului dacic la un interval de 2275 de ani dacici o diferență practic nulă față de anul tropic.
În combaterea teoriei de mai sus mă bazez pe mai multe lucruri:
- sanctuarul mare dreptunghiular s-ar baza pe corectarea ciclurilor de 13 ani lucru de care sanctuarul mare rotund ar fi în corelație nu are nevoie
- parcurgerea lui nu e naturală
- cât despre "reforma calendarului dacic" (cei 7 tamburi adăugați sanctuarului) nu cred că modalitatea dacilor de a face un calendar mai bun
- sanctuarul dreptunghic în discuție a fost construit înaintea celui rotund deci nu avea cum să-l completeze
Acestea erau probabil sălașe religioase despre care nu avem nici o informație deci speculațiile nu-și au rostul.
Recomandarea mea este să luați un creion și o foaie de hârtie, planurile sanctuarelor, eventual cartea amintită, puneți-vă neuronii pe bigudiuri și vă garantez că veți afla multe.

material preluat de pe www.zamolxis.ro, autor: Dracones

 
Imagini reale ale incintei sacre si a cetatii de Sarmizegetusa


 

Schite si planuri

 

Panorama sanctuarului de la Sarmizegetusa Regia

   

 

O viziune proprie asupra sanctuarelor

  

 

Imagini 3D ale incintei sacre de la Sarmizegetusa

  

  * proiectul este in desfasurare asa ca vor urma si altele
(pentru impresii si sugestii trimiteti mail la
urmatoarea adresa)